„Vegetariana” – un roman dur despre libertatea de decizie asupra propriului destin

„Nevastă-mea nu a avut niciodată ceva special în personalitate ei. Cel puțin așa am crezut până în ziua în care s-a hotărât să devină vegetariană.”

„Vegetariana” de Han Kang este un roman distins cu Man Booker International Prize, premiu care i-a crescut popularitatea și care m-a făcut să doresc să-l citesc, mai ales că tema părea una foarte interesantă. Ce-i drept, romanul m-a surprins, fiindcă mă așteptam la o abordare diferită. Recunosc că e o carte „ciudată”, poate greu de digerat, dar merită o lectură până la final, pentru că îndeamnă cititorul la introspecție, exercițiu pe care îl recomand cu dragă inimă.

Yeong-hye, personajul principal al romanului, este o femeie simplă, ștearsă, care ia decizia radicală de a deveni vegetariană în urma unui vis, decizie ce îi șochează pe apropiați, fiindcă aceștia o cunoșteau drept o femeie lipsită de orice inițiativă. Și mai straniu pare a fi faptul că femeia nu se lasă înduplecată de nimeni în schimbarea deciziei sale, chiar dacă familia apelează și la violență în încercarea de a o determina să consume carne. Yeong-hye, până atunci extrem de supusă, se împotrivește cu succes încercării de manipulare a familiei, deși acest lucru o va costa extrem de scump.

Desigur, o astfel de descriere a cărții îmi pare superficială acum că am analizat întreaga poveste și reușesc să înțeleg subtilitatea mesajului din spatele acestei teme. Tocmai de aceea, cartea m-a surprins, fiindcă în toate descrierile și recenziile citite nu am reușit să descopăr mesajul pe care cartea dorește să îl transmită. Dorința lui Yeong-hye de a deveni vegetariană nu reprezintă în sine un mobil al personajului principal, ci este mai degrabă o simplă modalitate prin care femeia își materializează toate frustrările acumulate în trecut, o încercare de a deține controlul asupra propriei vieți, până atunci controlată doar de familie și de normele sociale.

Dorința extrem de brutală de a trece la un regim atât de strict ca cel vegetarian pare a fi mai degrabă o metaforă a cărții, ea urmând să ne prezinte lupta pe care o duce o persoană cu normele impuse de societate, de familie, lupta pentru propria libertate. Cel mai interesant în acest roman mi s-a părut faptul că povestea este divizată în trei părți, fiind redată din perspectiva a trei personaje diferite: soțul, cumnatul și sora lui Yeong-hye. Cu toate acestea, simți că ajungi să cunoști personajul principal chiar mai bine decât dacă relatarea era realizată din perspectiva sa. Pentru mine, ultima parte a cărții a apărut ca o revelație în privința cauzelor ce au determinat personajul să ajungă în situația finală.

Romanul lansează tema bolii psihice și o modului în care o astfel de afecțiune este privită și tratată atât de societate, cât și de personalul specializat, boala culminând chiar cu o dorința de sinucidere. Întrebările ce m-au frământat citind acest roman au fost: un om are dreptul să renunțe la propria viață dacă acest lucru îi curmă suferința? Este normal să încerci din răsputeri să ții pe cineva în viață chiar împotriva dorinței acelei persoane? Până unde se întinde libertatea de decizie asupra propriului destin? Nu suntem oare egoiști dacă dorim să ținem o persoană lângă noi, în viață, chiar dacă acest lucru nu este dorit de acea persoană?

„Vegetariana” vă pune în fața acestor întrebări, tocmai de aceea este un roman dur, dar real. El ne aduce în prim-plan o situație dificilă, însă nu rar întâlnită. Depresia și bolile psihice sunt fenomene reale, actuale și este firesc să încercăm să căutăm cauzele lor, însă ce facem atunci când este prea târziu și până unde merge puterea noastră de a înțelege suferința celuilalt?

Cu toții avem iluzia de libertate deplină asupra propriei vieți, însă ea nu poate fi cu adevărat absolută. Dacă vă plac romanele care vă îndeamnă la analize profunde asupra unor aspecte ale vieții, vă recomand cu desăvârșire „Vegetariana”.

Leave a Reply